teckel în lanţ

În urmă cu ceva timp, aşteptându-mi răbdatoare rândul la coafor, am început să povestesc cu una din angajatele de acolo. Coafeza ştia că eu am doi teckeli şi a subliniat că şi tipa cu care povesteam are unul. De obicei, mă bucur tare să leg conversaţii pe tema animalelor, mai ales despre teckeli. Dar respectiva mi-a tăiat brusc încântarea anuntându-mă foarte senină că ea îşi ţine căţelul în lanţ. Pe lângă faptul că avea cuşcă şi spaţiu închis, mai era pus şi în lanţ. În clipa aceea mi i-am imaginat pe Freddy şi pe Lucy în lanţ şi am simţit că mi se face rău. La propriu. Apoi, tot cu aceeaşi seninătate mi-a spus că ăsta e al doilea, că primul i-a murit într-o iarnă. Nu ştia de ce. Seara a fost bine, iar dimineaţa l-au găsit mort. "Poate de frig", a dat ea indiferentă din umeri.



În acele clipe, m-am rugat din nou să prind ziua în care va funcţiona şi în România Legea pt protecţia animalelor şi să existe agenţi speciali instruiţi care să urmărească cazurile animalelor abuzate.
Ar putea zice unii că doar teckelul respectiv nu era abuzat, că primea mâncare şi avea casă etc. Dar nu doar bătaia e consideraţă un abuz, ci şi neacordarea îngrijirilor speciale în funcţie de cerinţele fiecărei rase în parte. Teckelii sunt consideraţi cei mai friguroşi câini. Ai mei dorm mereu doar înveliţi. La fel se întâmplă cu toţi teckelii cunoscuţilor noştri. Dar să-l ţii iarna afară, chiar dacă e în cuşcă, apoi să declari cu seninătate că "poate a murit de frig, asta e, ne-am luat altul", mi se pare un abuz mare. Unei astfel de persoane i-aş interzice să mai ţină câini din această rasă, fiindcă a dovedit că nu ştie să le ofere condiţiile necesare, deci s-a dovedit iresponsabilă.